Studiu privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare din Ucraina, runda 1
Scop
Studiul analizează percepțiile românilor față de refugiații ucraineni, la un an de la izbucnirea războiului, și modul în care aceștia se integrează în societatea românească. Studiul explorează, totodată, factorii care pot consolida sau slăbi coeziunea între cele două comunități. Rezultatele sunt menite să ofere actorilor implicați în gestionarea crizei umanitare informații relevante pentru a-și adapta intervențiile și programele pe termen lung.
Cifre relevante
Eșantion participanți
932 de respondenți participanți (405 români, 527 refugiați ucraineni)
Focus grupuri
1 focus grup cu 12 români
1 focus grup cu 10 refugiați ucraineni
Componente metodologice
cercetare calitativă și cantitativă (chestionare și grupuri de discuții)
Resurse
Resurse umane
Echipa de cercetare ARPS, moderatori focus grupuri, traducători, specialiști în analiză de date.
Resurse informaționale
Baze de date proprii ARPS, rețele de socializare, canale de comunicare între refugiați (WhatsApp, Telegram, Viber).
Instrumente
Chestionare validate, ghiduri pentru focus grupuri, platforme digitale de colectare a datelor.
Suport logistic
Parteneriate cu ONG-uri, distribuție online, canale media utilizate pentru promovarea sondajelor.
Obiective
Evaluarea percepțiilor și interesului public al românilor față de refugiații ucraineni, la un an de la începutul crizei
Identificarea nevoilor reale de integrare ale refugiaților ucraineni și a modului în care aceștia se raportează la societatea gazdă
Oferirea de recomandări informate pentru dezvoltarea de politici și programe de coeziune comunitară
Identificarea surselor potențiale de tensiune și a soluțiilor prin comunicare și acces la servicii
Activități principale
Cercetare documentară privind discuțiile online legate de situația refugiaților (în special pe Facebook și Telegram)
Două focus grupuri: unul cu cetățeni români și unul cu refugiați ucraineni – pentru validarea chestionarului
Colectare de date prin chestionare online, adresate atât respondenților români, cât și celor ucraineni
Analiza datelor și sinteza concluziilor în sprijinul planificării viitoarelor programe
Rezultate
Rezultate generale
62% dintre români au o părere bună sau foarte bună despre refugiații ucraineni; 14% sunt indeciși.
93% dintre respondenții ucraineni spun că se simt în siguranță în România.
Doar 1 din 2 români mai este interesat de situația refugiaților, comparativ cu anul trecut.
8 din 10 români cred că refugiații se pot integra; 5 din 10 ucraineni consideră că integrarea este ușoară.
Tensiuni percepute
Românii consideră că sprijinul financiar acordat refugiaților creează concurență și percep ucrainenii ca fiind favorizați.
Ucrainenii consideră că românii devin din ce în ce mai reticenți și că sprijinul financiar (de exemplu, programul 50/20) creează nemulțumiri.
Ambele grupuri sunt de acord că este nevoie de o mai bună comunicare și de un sprijin structurat pentru integrare.
Surse de informare ucrainene ale refugiaților: canale informale (WhatsApp, Viber, Telegram) și surse de informare românești: mass-media și platforme online
Deschidere reciprocă ridicată
Românii ar accepta un ucrainean ca vecin (82%), coleg de muncă (80%) sau prieten apropiat (73%)
Ucrainenii ar accepta un român ca coleg de muncă (97%), vecin (96%) sau prieten apropiat (92%).
Factori cheie în integrare
Românii: învățarea limbii române (77%), găsirea unui loc de muncă (59%), implicarea în comunitate (49%)
Ucrainenii: învățarea limbii române (90%), cunoașterea culturii românești (87%), găsirea unui loc de muncă, dezvoltarea de prietenii locale