Studiu privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare din Ucraina, runda 2
Scop
Scopul studiului a fost înțelegerea modului în care românii percep persoanele refugiate din Ucraina la 16 luni de la începutul conflictului armat și să identifice factorii care pot susține sau submina coeziunea dintre cele două comunități. Scopul final este de a oferi actorilor implicați în gestionarea crizei umanitare date relevante pentru îmbunătățirea intervențiilor și programelor pe termen lung.
Cifre relevante
Eșantion cetățeni români
409 respondenți români
Resurse
Resurse umane
Echipa de cercetare ARPS, experți în analiză de date
Instrumente
Chestionar validat și adaptat, platformă de colectare online
Canale de distribuție
Panou online național, promovare digitală
Surse informaționale
Date colectate în martie 2023, comparații longitudinale
Obiective
Evaluarea percepțiilor românilor despre prezența refugiaților ucraineni în România
Identificarea tendințelor de schimbare față de cercetarea anterioară (martie 2023)
Evidențierea posibilelor surse de tensiune socială
Oferirea de recomandări pentru consolidarea coeziunii comunitare
Activități principale
Actualizarea și extinderea chestionarului aplicat anterior
Colectare de date online în rândul cetățenilor români (18+)
Analiza comparativă a răspunsurilor față de studiul precedent
Interpretarea rezultatelor în contextul schimbărilor sociale și economice recente
Rezultate
Scăderea empatiei și a interesului față de situația refugiaților
Tot mai puțini români consideră că statul ar trebui să ofere integrare completă și sprijin financiar
Cu toate acestea, 3 din 4 români consideră că persoanele refugiate trebuie sprijinite de stat
A crescut susținerea pentru accesul la servicii medicale și sociale de bază
Nivelul de încredere în mass-media și sursele oficiale a scăzut, în favoarea informațiilor venite din rețele personale
Creșterea reticenței românilor în a dezvolta relații de proximitate cu persoanele refugiate
Tensiunile sociale percepute vizează competiția economică, accesul la resurse și ideea de „tratament preferențial” pentru refugiați