Studiu privind coeziunea socială în contextul crizei umanitare din Ucraina, runda 3
Scop
Studiul analizează coeziunea socială și integrarea refugiaților ucraineni în comunitățile din România, explorând relațiile și percepțiile reciproce dintre aceștia și populația gazdă. Bazat pe trei runde de sondaj, raportul oferă date despre distanța socială, drepturile percepute, sprijinul oferit și sursele de informare, cu scopul de a fundamenta intervenții pentru o integrare durabilă.
Cifre relevante
Eșantion refugiați ucraineni
510 respondenți ucraineni și 482 respondenți ucraineni – metoda proiectivă
Eșantion cetățeni români
1.103 cetățeni români
Resurse
Resurse umane
Echipa de cercetare ARPS, experți în analiză de date
Instrumente
Chestionar validat și adaptat, platformă de colectare online
Canale de distribuție
Panou online național, promovare digitală
Surse informaționale:
Date colectate în martie și iunie 2023, comparații longitudinale
Obiective
Analizarea implicațiilor sociale ale crizei din Ucraina în contextul românesc
Evaluarea nivelului de integrare al refugiaților ucraineni în societatea românească
Investigarea percepțiilor reciproce dintre cetățenii români și refugiații ucraineni
Monitorizarea evoluției percepțiilor în trei runde de sondaj (martie, iunie, noiembrie 2023)
Generarea de date care să sprijine planificarea intervențiilor umanitare și sociale
Susținerea coexistenței armonioase și a coeziunii sociale între comunitățile gazdă și persoanele strămutate
Oferirea de recomandări informate pentru politici publice și programe pe termen lung
Activități principale
Colectare de date prin două tipuri de chestionare, adaptate fiecărui grup: cetățeni români și refugiați ucraineni
Pentru români, chestionarul a vizat: interacțiunea cu refugiații, percepții despre integrare, drepturi și distanță socială
Pentru refugiați ucraineni, s-au analizat: condiții de trai, muncă, educație și implicare în comunitate, experiențe de discriminare și planuri de viitor
Adaptarea metodei în etapa a treia (noiembrie) prin introducerea unei metode proiective pentru respondenții ucraineni, cu scopul de a încuraja exprimarea sinceră și de a reduce influența răspunsurilor dezirabile social
Rezultate
Din perspectiva românilor
Interesul pentru refugiații ucraineni persistă, dar îngrijorările legate de instabilitatea economică și tensiunile sociale sunt în creștere.
Interacțiunile cu refugiații sunt frecvente, dar percepțiile devin din ce în ce mai negative.
Există o distanță socială tot mai mare și un nivel scăzut de integrare în cercurile sociale românești.
Încrederea în sursele oficiale este în scădere, în timp ce dependența de rețelele sociale pentru obținerea de informații este în creștere.
Din perspectiva refugiaților ucraineni
Se conturează o prezență mai stabilă și mai integrată în România
Majoritatea își finanțează propria locuință și manifestă o dorință clară de integrare.
Există un interes crescând pentru egalitatea drepturilor cu cetățenii români.
Principalele provocări: locuința, alimentația, reunificarea familiei, educația, limba și accesul la muncă
Concluzii generale
Coeziunea socială este supusă presiunilor din cauza schimbării percepțiilor și a dezinformării.
Sunt necesare intervenții țintite și multisectoriale pentru a reduce tensiunile, a combate dezinformarea și a sprijini integrarea.
Se recomandă extinderea accesului la educație, cursuri de limbi străine, locuri de muncă și servicii sociale, alături de campanii de informare și implicarea comunității.